O prietenă ce deține o mică firmă de IT m-a sunat panicată cum că proprietarul spațiului în care avea biroul a anunțat-o că vrea să discute mărirea chiriei. A continuat pe același ton panicat și un pic nervos că ea nu știe să negocieze și este tentată să accepte orice propunere din partea proprietarului, doar să scape cât mai repede de această corvoadă. Ce să-i faci, așa li se întâmplă unora când îi scoți din lumea lor virtuală.
Doar că prietena mea avea o problemă: ce face dacă proprietarul îi va cere o chirie atât de mare încât nu o va mai putea plăti? Drept urmare, mă roagă să merg cu ea la întâlnirea cu fiorosul proprietar, să o ajut în această problemă insurmontabilă pentru ea. Fiindu-mi dragi aceste ființe jumătate om - jumătate computer, am acceptat cu drag să o însoțesc la întâlnire. Ce s-a întâmplat cu exactitate la acea întâlnire nu este relevant, dar aș vrea să vedem ce instrumente ar avea la îndemână și cum ar putea să abordeze o astfel de problemă un proaspăt cursant Scotwork.
Una din tacticile pe care le abordăm la aceste cursuri este Tactica Propunerii Preventive. Atunci când îți convin prețurile și condițiile unei înțelegeri și nu dorești să le schimbi, dar știi că ele nu au mai fost modificate de câțiva ani de către furnizori și nu ai argumente pentru a susține în negociere acest status-quo, fă tu primul o Propunere Preventivă de mărire a prețurilor, preluând controlul negocierii. De ce? Pentru că partea care înaintează prima propunerea, impune condițiile și are toate șansele să închidă acolo unde își dorește. În plus, beneficiază și de elementul surpriză prin inițierea unei propuneri/acțiuni neașteptate.
Care credeți ca ar fi reacția proprietarului (care, apropo, intenționa să-i crească chiria cu 20%) dacă prietena mea i-ar face următoarea propunere:
„Domnule Proprietar, în ultimii 4 ani nu am actualizat tariful chiriei, iar rata inflației în această perioadă a fost de 12,3%. De aceea, dacă sunteți de acord să nu mărim tariful în următoarea perioadă de 4 ani și îmi schimbați aerul condiționat (care nu funcționa bine), eu sunt de acord să plătesc o chirie cu 12,7% mai mare.”
Decât să plece cu mâna goală, la care se adaugă și riscul de a pierde câteva luni de chirie până găsește un nou client, eu sunt convins că ar fi acceptat o mărire în jurul acestei valori, probabil, prietena mea trebuind să renunțe la înlocuirea aerul condiționat.
Dacă vreți să puneți cealaltă parte pe o cale complet greșită și să duceți negocierea într-o direcție diferită, puteți face o propunere complet neașteptată. I-am putea spune domnului proprietar că, întrucât au mai trecut 4 ani, costul amortizării spațiului s-a mai redus, deci ar trebui să reducă costul chiriei. În mod normal, o asemenea propunere ar duce la o argumentare interminabilă, dar s-ar putea să se potrivească stratagemei dumneavoastră.
Există și câteva riscuri asociate cu folosirea acestei tactici. În primul rând, făcând prima mutare, ați putea transmite un semnal de slăbiciune celeilalte parți. Dacă faceți propunerea înainte de a strânge suficiente informații, s-ar putea să faceți o propunere nerealistă. Trebuie să fiți suficient de siguri de natura propunerii pe care o așteptați de la cealaltă parte, astfel încât să faceți propunerea aproape de limita lor. În cazul prietenei mele, era foarte clară intenția proprietarului de a mări chiria. Însă ar fi trebuit să culeagă suficiente informații ca să înțeleagă care este limita de negociere a proprietarului, limită sub care acesta s-ar fi ridicat de la masa. Această limită ar putea fi rata inflației, dobânda anualizată pe ultimii 4 ani, tariful chiriei în zonă pentru o proprietate similară s.a.m.d.
Deci, dragii mei chiriași, dacă bănuiți sau aveți informații că proprietarul intenționează să vă mărească chiria, duceți-vă peste el și faceți o Propunere Preventivă, ca să închideți acolo unde vreți și unde vă permiteți. Asta doar dacă vecinii sunt simpatici și vă invită periodic la o bere rece.
Cât despre prietena mea, este în continuare în același spațiu, fericită cu calculatorul ei!